În 4 ianuarie 1809, la Coupvray, un mic sat situat la 40 km de Paris, se năștea Louis Braille. În urma unui accident produs în 1812 la atelierul de pielărie al tatălui său, Braille, în vârstă de 3 ani, își pierde vederea. 

Din 1816 până în 1818 urmează cursurile școlii comunale din Coupvray, iar în 1819 intră la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători (Institution Royale des Jeunes Aveugles - IRJA) din Paris. 

Din 1822 Braille experimentează procedeul „scrierii nocturne” elaborat de Charles Barbier și începe cercetările sale pentru elaborarea unui nou sistem de scriere pentru nevăzători, terminând alfabetul Braille în 1824. 

Studiază algebra, gramatica și geografia, iar în 1827 transcrie în Braille elementele de gramatică. În 1828 aplică sistemul propriu și la notația muzicală. În anul 1833 Braille este numit profesor la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători. 

În 1834 se trece de la scrierea Braille pe o parte a paginii la imprimarea față/verso, iar în luna mai a aceluiași an Braille își prezintă sistemul de scriere la expoziția de industrie.

Din 1836 se implică în rezolvarea unor probleme privind relațiile dintre comunitatea persoanelor nevăzătoare și văzători. În 1847 experimentează procedee pentru imprimarea limbajului Braille.